I: care-i diferenta dintre o Cenusareasa si o Printesa?
R: cam 6 beri…
salasul nimicului..
mi se-ntampla asa, cateodata, sa ma gandesc la o actiune… si-n timp ce ma gandesc..ca-n transa..ma trezesc in miezul ei..o infaptuiesc fara sa
constientizez ..
ma gandesc c-ar fi un fel de capcana in care, sufletul sufletului meu cade ca
sa ma avertizeze de propria sa putere..
……………e dimineata…m-am asezat in locul in care ti-ai odihnit trupul…corpul meu statea in golul lasat de corpul tau ..din timpul noptii…capul meu statea pe perna ta…uda inca…am facut asta dintr-un instinct pe care nu mi-l pot explica nicicum…dar m-am simtit dintr-o data bine..ocrotita..era un adevarat salas al nimicului ce-mi oferea o liniste consolatoare…
restul ? eh, restul e nebunie …vant…si frig…
in memoriam.. ptr memoria cui ?!
.. o ploaie cumplita …furtunoasa..raman in cadrul ferestrei cu gandul aiurea si privirea priponita in crengile copacului ce se leagana dureros..zgomotos..ma-ntorc…privesc cartile stivuite in turnulete alese pe autori si gen literar…in spate, un dulap mare ce asteapta ca “intamplarile” sa-si gaseasca odihna, pe rafturile sale… carti mesterite frumos de artisti..scrierile oamenilor cu nume pierdut in cenusa vremii..
sunt doar urme..viata risipita in urme…in urme scrise…
ideea unei vieti risipite iar imi da tarcoale..ma intreb daca se poate iubi cu pasiune si acel “ceva” ce-i transformat in cenusa..”ceva” ingropat de mult..un nimeni fara chip ?
carti pastrate cu grija si sfintenie..ca fotografiile in albumele de familie..ca o zestre in renumita-i lada… m-a cuprins asa un dor..un dor imens sa le mangai, sa le desfat…sa le rasfoiesc paginile ingalbenite in care sunt ganduri, stari, trairi..vieti…
incep sa citesc…cu un fel de simt al datoriei..ca un fel de recunoastere si pretuire ptr cel ce si-a pus zile , luni, ani.. viata, in paginile acestea…
toti, au scris cu dorinta de a transmite un mesaj ptr nemurire…de a nu fi aruncati in neant, inmuindu-si pana in cerneala de nesters a memoriei…
ptr memoria cui ?!
ptr memoria mea, care este gata oricand sa-i slujeasca..?!
ingenuitate generoasa ? poate…poate..
………………..
-esti cea mai dulce femeie..si totusi cea mai rece..cea mai lacoma si cea mai gratioasa…esti plina de contradictii..in felul tau, esti cea-mai-cea…
-ce fel de dulceata ?
-o dulceata de.. carne !!!
si rase zgomotos si aluziv..
………………….
eu incercam sa descopar cine-i vrajitorul acela cu rasu-i necioplit, pe un ponton, la rasarit de soare….?!
uneori..e alteori..
uneori astepti in zadar sa vina primavara…alteori, sa sune telefonul ..gutural…
numarand, in gand, cate zile sunt in iarna..
si cate amintiri trec prin noi…infernal… uneori, intr-o zi sunt ore mai multe..
alteori, nu incape nici o clipa astrala..
cand mesajele curg spre noi.. marunte.. culminand cu “ai grija de tine” -n finala.. uneori, gasim scuze pentru cei ce ne uita..
alteori, ne suparam pe cei ce nu iarta..
si-n tumultul trairilor ce nu ne asculta..
incercam sa nu fim niste puncte pe-o harta.. uneori, ne cautam disperati punct de sprijin..
alteori, ne dorim sa zburdam prin ninsoare..
cand sufletul ranit e aninat pe un lujer..
asteptand, resemnat sa-l decojesti de culoare… uneori, ne e mult prea greu sa traim impreuna..
alteori, ne e mai usor sa-nvatam a ramane pe loc..
cand toti anii, cu ore, secunde si ierni se aduna..
uneori, sau alteori … nu mai simtim durere deloc… (sorina/febr/2009)
all gave some…some gave all..
singuratatea sfintilor…
in liniste sunt ingerii uitati…
din Casa Domnului, cea pustiita…
de jena ca sunt prea rar vizitati..
se ascund in lumanarea topita…
e aer jilav si statut.. la ferestre,
soarele ramane sfios si difuz ..
lacasul cel sfant, din lada de zestre..
aminteste de-un trecut confuz…
prosoape ce-odat’ aninau la icoane..
stinghere-s acum, in coltul prafos…
si pietrele vii, zidite-n cotloane..
scancesc, in miez de noapte, dureros…
veniti, flamanzi sa luati din tainica cina,
cand Domnul Iisus va cobori pe pamant..
veniti, voi crestini, sa-i luati din lumina,
si-n ruine sa rasune Imnul Invierii cel Sfant.
(sorina/febr/2009)
sa arati cu degetul care te doare…
urmati-va visurile…
“Intotdeauna mi s-a parut bizar ca trebuie sa facem coada ca sa ne vindem timpul altuia. E o forma de sclavie voluntara. Socotim ca e grozav, dar e o nebunie ” (Charles Handy)
monologul cu oglinda…
-am visat..da, chiar am visat…
-la naiba, tu nu visezi niciodata..
-ba da, azi noapte am visat, se facea ca..nu..nu-ti povestesc visul, ptr ca nu se mai implineste…
-de ce ti-ai pus Tshirtul cu fluturi, poate ca el ti-a fabricat visul !
(pauza)
-si-am visat colorat, chiar, si m-am si speriat…
-nu mai bate campii..n-ai visat….a fost adevarat..
-eh..crezi?!
(pauza)
-hai ! spala-te, imbraca-te si porneste-ti ziua !
-uite, vezi ? am varful nasului rosu…de la ce ?!
- o fi de la vis…
(pauza)
- o fi de la “dream come true”
-deci, n-am visat ?!!!
(pauza)
* in pauza se servesc zambete.. (sorina 06/02/09)
ora confuza…
de cand ma stiu si m-am simtit ma-mbie,
o viata petrecuta-n agonie,
un inceput fara sfarsit stiut,
si un sfarsit mereu fara-nceput….
(ora confuza s-a-ncheiat !)
ora confuza…….
o usa fara de perete,
sau o fereastra-n gol.
nu pot nici sa ma culc, nici sa ma scol,
si ma trezesc cu cineva umbland,
si zic ca poate-ar fi un gand,
dar gandul mi-e si el nedeslusit,
de cine a intrat, de cine a iesit,
din camerele mele, calcate pe furis,
fara pereti si fara acoperis.
ora confuza…..
ca sa te am eu, bobule de roua,m-am impartit ca ziua, pe din doua,
si m-am gandit ca partea pamanteasca
celeilalte poate sa se spovedeasca.
dar ce sa-ti spui ? ca n-am nimic de spus
o ceata ma patrunde , pare ca de sus,
si alta vine, nu stiu de unde a venit,
parc-as trai si parc-as fi murit,
parca as fi si parca as fi fost,
parca-s pribeag si fara adapost…
ora confuza…
