singuratatea sfintilor…

rugain liniste sunt ingerii uitati…
din Casa Domnului, cea pustiita…
de jena ca sunt prea rar vizitati..
se ascund in lumanarea topita…

e aer jilav si statut.. la ferestre,
soarele ramane sfios si difuz ..
lacasul cel sfant, din lada de zestre..
aminteste de-un trecut confuz…

prosoape ce-odat’ aninau la icoane..
stinghere-s acum, in coltul prafos…
si pietrele vii, zidite-n cotloane..
scancesc, in miez de noapte, dureros…

veniti, flamanzi sa luati din tainica cina,
cand Domnul Iisus va cobori pe pamant..
veniti, voi crestini, sa-i luati din lumina,
si-n ruine sa rasune Imnul Invierii cel Sfant.

(sorina/febr/2009)

Publicat în:  on februarie 18, 2009 at 10:44 am Comentarii (2)
Tags:

The URI to TrackBack this entry is: http://sorinadavid.wordpress.com/2009/02/18/singuratatea-sfintilor/trackback/

RSS pentru comentariile din acest post.

2 Comentarii Leave a comment.

  1. frumos sorinuco! poza place rau! :)
    in rest, nu am in ce gol cu urme ramase-n pat sa ma bag, si chiar daca as avea, daca-i gol, nu-i nicio sc(r)ofala!

  2. multumesc frumos…poza este facuta zilele trecute, era un pescarus printre schelele unei cladiri, in constructie..am multe poze cu el..in diverse “atitudini”…


Leave a Comment