calauza…

light in the darkstateam lungiti in iarba..unul langa celalalt..si ne vorbeam adresandu-ne stelelor..

- ce-ar fi sa ne casatorim …?!

- nu cred ca-i necesar…

- de ce ?

- legatura dintre noi este evidenta in ochii mei..avem ceremoniile noastre intime…intelegerile noastre secrete..tabieturile noastre de dimineata, seara, saptamana….propriile noastre aniversari…martorii nostri “oculti”…si chiar verighetele noastre invizibile… de ce ne-ar mai trebui si altceva ?!

- da, ne-ar complica doar existenta … si atat…

Publicat în: on iunie 28, 2009 at 11:03 pm Comentarii (9)
Tags:

The URI to TrackBack this entry is: http://sorinadavid.wordpress.com/2009/06/28/calauza/trackback/

RSS pentru comentariile din acest post.

9 Comentarii Leave a comment.

  1. Daca iti plac filmele si nu l-ai vazut deja, incearca filmul “Calauza” de Tarkovski

  2. dar suntem obisnuiti sa o traim complicat..frumos cadru..unde-i minunea de “opait”?

  3. lolounisecs…nu am vazut filmul, dar am citit cartea, mai degraba cred c-am rasfoit-o..”picnic pe marginea drumului” scrisa de doi frati , nu le mai retin numele…dar bunutza, din cate imi amintesc…uite ca m-ai facut curioasa si-am s-o caut…
    ema draga…opaitul de-i zice lighthouse :) e la pacific…
    multumesc de vizita si vorbe…

  4. fratzii STRUGALSKI..? or strugatzki ??

  5. asta era
    …https://www.cyberread.com/files/07/78/30/large_77830.jpeg

  6. nu e asta….
    prefer The Vikings cu K Douglas :)

  7. ochei !

  8. Si uite asa…s-a pierdut ideea centrala, cu pareri deviate de la subiect….:(

    Casatoria este lasata de Dumnezeu!
    CASATORIA NU COMPLICA EXISTENTA, O IMPLINESTE!

    Numai cand iubesti pe cineva cu toata fiinta ta, atunci vorbesti de casatorie!
    Pana atunci…e numai joaca…

    Vezi, tu Sorina ai avut aceasta dorinta, pentru ca ai vazut in el Dragostea vietii tale!
    El, insa…NU!
    Cuvintele spuse…sunt motive…

    AI RABDARE!
    NU ESTE EL, PERSOANA POTRIVITA!

  9. povestea este complicata…iar eu nu sunt facuta ptr “institutia” asta..e o palarie prea mare ptr mine…sunt atat de independenta…cat nici nu poti sa-ti inchipui…
    iar “EL”..nici nu ma intereseaza daca este persoana potrivita, sau nu…
    da’, chiar..tu de unde stii :) ma simt ca pe vremea cand mergeam la ghicitoarele-n cafea…si-mi ziceau de viata si cum trebuie ea traita :)
    multumesc de trecere…bonsai :)


Leave a Comment